Mamografia este un instrument folosit pentru diagnosticarea precoce a cancerului de sân, oferind astfel șanse mari de vindecare. Implică o expunere minimă la radiații X.

Tipuri de mamografii

• clasică (2D): imaginile sunt printate pe film
• digitală: imaginile sunt înregistrate în computer, ceea ce permite mărirea lor
• cu tomosinteză: sunt obținute imagini multiple ale sânului, care sunt apoi combinate într-o imagine 3D

Când se recomanda mamografia?

Mamografia poate fi folosita fie ca metodă de screening (testare de rutină), fie pentru investigarea unor modificări suspecte de la nivelul sânilor (nodul, durere, aspect neobișnuit al pielii de la nivelul glandelor mamare, îngroșarea mamelonului, scurgeri mamelonare).

Părerile specialiștilor cu privire la vârsta la care ar trebui începute controalele și frecvența acestora sunt împărțite. Discutați cu medicul dumneavoastră despre factori de risc individuali și posibilele beneficii ale mamografiei.

Conform The American Cancer Society, recomandările pentru efectuarea mamografiei ar fi ca:

• Femeile care au împlinit vârsta de 40 ar trebui să efectueze un control o dată pe an sau o dată la 2 ani.
• Femeile între 45 și 54 de ani ar trebui să facă mamografie anual.
• Femeile peste 54 de ani să facă mamografie o dată la 2 ani.

Femeile cu un istoric familial de cancer de sân, un istoric medical anterior de cancer mamar, o mutație a unei gene care indică un risc crescut de cancer la sân (BRCA1 sau BRCA2) ar fi util să înceapă efectuarea de controale mai devreme de 40 de ani.

În ce constă pregătirea pentru efectuarea mamografiei?

• Pacienta trebuie să pună la dispoziție imaginile cu mamografiile anterioare (dacă procedura a mai fost efectuată); comparația efectuată de radiolog crește acuratețea interpretării.
• În ziua respectivă pacienta nu trebuie să utilizeze deodorant, parfum, pudre, creme/unguente (pe sâni/axile), care pot conduce la o interpretare eronată a imaginilor. De asemenea, anterior mamografiei ar fi indicat să renunțați temporar la băuturi cu cofeină, care cresc sensibilitatea sânilor.
• Pacienta trebuie să informeze personalul dacă este însărcinată sau alăptează, întrucât mamografia nu este indicată în aceste situații și va fi înlocuită cu alte instrumente de diagnosticare.
• Pacienta trebuie să dea jos eventualele accesorii (de exemplu bijuterii), apoi să se dezbrace până la brâu și să îmbrace un halat.

În ce constă procedura?

• Pacienta va sta în picioare sau așezată.
• Un radiolog ori un specialist in imagistică medicală poziționează sânul astfel încât să fie comprimat între 2 plăci de plastic ale aparatului, atașate la o cameră foto ce realizează fotografii ale sânului din 2 direcții.
• Este posibil să experimentați disconfort (presiune) în timpul procedurii medicale, dar senzația este trecătoare.
• Este posibil ca tehnicianul să solicite să vă țineți respirația pentru fiecare imagine și să solicite imagini suplimentare, dacă există neclarități.

Cât durează?

Procedura durează aproximativ 30 de minute.

Care sunt riscurile?

• Există un risc de iradiere, dar aparatele folosite în prezent fac ca acesta să fie foarte redus.
• Mamografiile nu sunt mereu precise (depind de cât de performant este aparatul și cât de priceput este radiologul, dar și de vârsta pacientei și structura sânului – pentru pacientele tinere mamografia se interpretează mai greu, dată fiind densitatea sporită a țesutului).
• Există posibilitatea ca aparatul să nu detecteze cancerul, dacă este situat într-o regiune dificil de văzut, cum este regiunea subrațului.

Ce se întâmplă după mamografie?

La mamografie pot fi observate: calcifieri, noduli, zone asimetrice, arii dense care au apărut față de ultima mamografie sau numai într-un singur sân etc. Nu toate aspectele identificate sunt maligne.

Majoritatea mamografiilor pozitive necesita teste sau investigații suplimentare pentru un diagnostic corect. Acestea pot fi: ecografie mamară, scanare RMN, teste de sân, biopsie.

 

Surse:

https://doc.ro/totul-despre-cancerul-mamar/totul-despre-mamografie
https://www.mayoclinic.org/