Noi studii referitoare la cancerul de prostată

1. Cercetătorii de la University College London Cancer Institute din Marea Britanie au publicat la 09.03.2020 un studiu în The Journal of Clinical Investigation, potrivit căruia ar fi posibil să fie identificată „amprenta” cancerului de prostată (DNA-ul acestuia) în sânge. Acest lucru ar permite detectarea bolii în stadiu foarte incipient, monitorizarea din timp a evoluției cancerului și stabilirea tratamentului adecvat.

Tehnica este testată acum într-un studiu clinic, pentru a se determina dacă acest test poate fi utilizat în locul sau concomitent cu testarea PSA (prostate-specific antigen/ antigenul specific prostatic) – metoda actuală de detecție.

Comunicatul de presă al colegiului a fost preluat de către Robert Preidt într-un articol din 13.03.2020 publicat pe site-ul https://www.usnews.com/.

2. Un studiu realizat pe un grup de 300 de pacienți cu cancer de prostată din 10 spitale din Australia a dus la concluzia că tehnica de imagistică moleculară este mai eficientă decât CT și Scintigrafia Osoasă în determinarea eventualelor metastaze.

Studiul a fost realizat utilizând scanarea PET (tomografie cu emisie de pozitroni) cu PSMA (antigenul membranar specific prostatei; este o proteină care are o supra-prezență în majoritatea celulelor cancerului de prostată).

Imagistica PET cu 68Ga-PSMA (galiu marcat Antigen Specific Prostatic) marchează leziunile suspecte pentru cancerul de prostată și are o rată de detecţie foarte ridicată, chiar şi atunci când nivelul de antigen specific prostatic este scăzut.

Procedura constă în injectarea intravenoasă a unei mici molecule radioactive, care se va duce către celulele canceroase. Apoi întregul corp este scanat PET, ceea ce permite vizualizarea răspândirii bolii, tumorile fiind vizibile pe fundal prin contrast. Imaginea clară a evoluției bolii permite acordarea tratamentului adecvat, iar pacientul nu mai este supus unor iradieri repetate.

PET-CT au, conform studiului menționat mai sus, o acuratețe cu 27% mai mare decât tehnicile de imagistică convenționale, adică o acuratețe de 92% față de 65%. Un studiu consecutiv efectuat după 6 luni a confirmat rezultatele inițiale.

Studiul a fost publicat în revista medicală The Lancet, iar rezultatele acestuia au fost publicate la 24.03.2020 de către Zlatica Hoke pe https://www.voanews.com/.

3. Cercetători de la Universitatea Vanderbilt, Nashville, Tennessee (SUA) au identificat halotipuri asociate cu cancerul de prostată transmis genetic.
Haplotipul este o combinație de determinanți genetici, serie de alele, care controlează sinteza unor proteine specifice, situată pe un segment cromozomial dat și care este moștenită, ca o unitate, de la unul dintre părinți. Doua haplotipuri de la câte un părinte formează genotipul. (https://www.pcfarm.ro/)
Cercetătorii stabiliseră anterior că o genă de pe cromozomul 8 este în special asociată cu susceptibilitatea de cancer de prostată. Acum, în cadrul unui studiu efectuat pe 2.300 de bărbați, au comparat datele genetice ale unor persoane cu cancer de prostată, care au avut (primul grup) și care nu au avut (al doilea grup) în familie această boală.

A rezultat că aproximativ 9% dintre cazurile de cancer la prostată au apărut ca urmare a unor factori genetici. Dar o mutație poate crește riscul chiar și de 22 de ori, iar o alta de 4 ori (și a fost observată chiar și la persoane care nu aveau un istoric familial de boală. Anterior, cercetătorii respectivi ajunseseră la concluzia că o mutație genetică predispune bărbații de origine europeană la cancer de prostată; este o mutație rară, dar care aduce un risc de 8% de a dezvolta boala.
Studiul a apărut în publicația Nature Communications, iar rezultatele acestuia au fost publicate la 24.03.2020 de către Zlatica Hoke pe https://www.voanews.com/.

4. Cercetătorii de la University of East Anglia (UEA), Marea Britanie au identificat o metodă de a distinge între formele de cancer de prostată în funcție de agresivitatea acestora.
Acest lucru este benefic pentru stabilirea tratamentului adecvat și evitarea administrării unui tratament prea puternic atunci când este vorba despre o formă mai ușoară a cancerului de prostată.

Conform studiului, numărul de celule „agresive” din mostra de tumoare indică cât de repede va progresa boala. De asemenea, cercetările au arătat că există 3 subtipuri de cancer de prostată, în funcție de care trebuie administrat tratament specific.
Rezultatele studiului au fost publicate la 24.03.2020 de către Zlatica Hoke pe https://www.voanews.com/.

Surse:
https://www.usnews.com/news/health-news/articles/2020-03-13/prostate-cancer-leaves-detectable-fingerprint-in-blood-study
https://www.voanews.com/science-health/new-studies-offer-hope-battling-prostate-cancer
http://www.travel-medical.ro/ro/echipamente/Ga68-PSMA-PET.php

Open chat