Planul Național de Combatere a Cancerului nu există
Anul acesta poate fi special și din perspectiva apariției unui Plan European de combatere a cancerului, abordând prevenirea, tratamentul și paliația și concentrându-se pa zonele unde UE poate aduce cea mai mare valoare.
Planul are corolare solide din zona politică, a educației, agriculturii, energiei, mediului și până la politici de coeziune și impozitare.
4 sunt pilonii principali pe care se clădește acest plan:
- Prevenirea abordează factorii de risc precum tutunul, alcoolul, poluarea etc.. Campania „HealthyLifestyle4All” („Un mod de viață sănătos pentru toți”) promovează mișcarea fizică și alimentația sănătoasă. Pentru a preveni tipurile de cancer cauzate de infecții, obiectivul Planului de combatere a cancerului este ca, până în 2030, cel puțin 90 % din populația țintă a UE de fete să fie vaccinată și să se sporească în mod semnificativ gradul de vaccinare a băieților.
- Depistarea timpurie prin diagnostice mai bune și acces mai facil. Până în 2025, 90 % din populația UE care se califică pentru screeningul de cancer la sân, de col uterin și colorectal beneficiază de această formă de depistare, fiind propus un nou program de screening pentru cancer, sprijinit de UE.
- Diagnosticarea și tratamentul. Până în 2030, 90 % dintre pacienții eligibili ar trebui să aibă acces la centre oncologice integrate naționale, conectate prin intermediul unei noi rețele la nivelul UE. Inițiativa europeană pentru înțelegerea cancerului (UNCAN.eu) va ajuta la identificarea persoanelor expuse unui risc ridicat de a dezvolta forme comune de cancer.
- Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții bolnavi de cancer și pentru persoanele care au supraviețuit acestei boli, inclusiv reabilitarea, posibila reapariție a tumorilor, bolile metastatice și măsurile de sprijinire a integrării sociale și a reintegrării la locul de muncă.
Inițiativa „Ajutorarea copiilor cu cancer” va permite acces rapid la servicii de diagnosticare, tratament și îngrijire, în timp ce un registru privind discrepanțele între regiunile UE va permite nivelarea inegalităților între statele membre în această privință.
Fondurile pentru implementare se ridică la 4 miliarde de euro, însă, desigur, sunt necesare îndeplinirea câtorva criterii care să asigure fundamentul implementării.
Iar de aici, urmează veștile proaste – pentru a beneficia de acești bani, România are nevoie să implementeze un plan național de combatare a cancerului.
Planul national ar trebui, în principiu să reunească experți, Asociații de Pacienți, spitale, Ministerul Sănătății, cel al Cercetării, șal Educației, al Muncii, implicând un management 360 de grade cu accent pe prevenție (e și mai ”sănătoasă și mai ieftină” – oricât de cinic poate suna), care, desigur, nu este imposibil dacă ar exista în spete și voința politică.
România, nimic surprinzător, nu are nimic care să reprezinte un program național pentru combaterea cancerului, deși este de ani buni una dintre țările cu cele mai multe victime ale acestei boli.
Precum aminteam și în precedentul articol, în România a fost inițiat un grup de lucru la inițiativa Ancăi Dragu, grup al cărui președinte a fost numit Alexandru Rafila.
Din nou, vestea proastă este că acest grup a fost lansat cu enorm entuziasm, însă, exceptând câteva comunicate de presă, ultimul din 2020 și câteva știri privind reunirea acestui grup, nu cunoaștem nimic concret care să fi fost implementat până, iată, în curând începutul anului 2022.
Poate preluarea portofoliului Sănătății de către președintele grupului, va repune pe tapet și această urgență dublă – accesibilitatea fondurilor europene disponibile și nenumăratele morți datorate acestei boli, ce au crescut înfiorător pe fondul pandemiei din ultimii ani.
