Cancerul colo-rectal reprezinta un loc fruntas intre localizarile maligne, ocupand locul doi dupa cel bronho-pulmonar, fiind de asemenea, a patra cauza de deces prin cancer.

De obicei apare la nivelul mucoasei colo-rectale ca un polip care netratat poate evolua in ani spre malignitate. Nu toti polipii aparuti la nivelul intestinului gros se transforma malign. Polipii adenomatosi sunt considerati o leziune premaligna, in timp ce polipii hiperplazici si cei inflamatorii nu se transforma malign.

O alta leziune precanceroasa este displazia ce poate aparea fie la nivelul mucoasei fie intr-o portiune de polip.

Factorii de risc sunt numerosi:

Varsta peste 50 de ani este in sine un factor de risc.

Dieta – o serie de substante chimice existente in alimente de tipul conservantilor sau modalitatea de preparare la temperature inalte, a hranei, prajitul in ulei repetat sau conservarea la fum sunt doar unele exemple.  Dieta bogata in carne rosie, alimente bogate in zaharuri  si saraca in fibre vegetale asociata cu obezitatea si lipsa miscarii fizice, consumul de alcool si fumatul alcatuiesc un tablou clinic specific unei personae cu risc de a dezvolta un cancer colo-rectal. Avand in vedere faptul ca neoplasmul colo-rectal are multi determinanti din dieta se estimeaza ca incidenta acestei boli va creste foarte mult in anii urmatori.Deficitul de vitamin D se asociaza cu riscul de a dezvolta cancer colonic.

Cele mai multe cancere colo-rectale sunt sporadice, sub 5% din cazuri au o componenta etiologica ereditara.

Sindroame genetice precum sindromul Lynch (cancerul colo-rectal ereditar nonpolipozic), polipomatoza adenomatoasa familiala, polipii intestinali hamartomatosi  sindrm Gardner, polipoza MYH asociata, sindrom Peutz-Jeghers, sunt exemple de factori de risc ereditari.

Istoricul personal de polipi adenomatosi sau prezenta unui membru in familie ca ruda de gradul 1 cresc riscul de a dezvolta cancer colonic.

Boala inflamatorie intestinala precum boala Crohn sau sindromul de colon iritabil pot creste riscul de cancer colo-rectal.

In ceea ce priveste evolutia naturala, cancerul colo-rectal se dezvolta initial la nivelul mucoasei. Cresterea are loc atat in suprafata, ducand la ingustarea lumenului cat si in profunzime, invadant progresiv straturile peretelui intestinal pana la seroasa pe care o poate depasi si se extinde la organe de vecinatate (splina, mezocolon, rinichi, vezica urinara, corpul uterului, prostata etc), in functie de localizarea acesteia. Patrunderea celulelor tumorale in musculara permite extensia acestora in lungimea fasciculelor muscularei. Accesul celulelor maligne la vasele de sange si limfatice determina posibilitatea raspandirii acestora la distanta, initial in ganglionii limfatici din peretele intestinului, apoi cei din mezocolon si la distanta in alte viscere. Prima statie pentru celulele canceroase este ficatul, apoi pulmonul, teoretic insa orice organ poate costitui o posibila statie pentru  celulele maligne.

Screeningul in cancerul colo-rectal este o necesitate. Determinarea sangerarilor oculte din scaun este o manevra relative simpla si ieftina si poate fi utila in identificarea grupei de populatii cu risc. Colonoscopia este obligatorie incepand cu varsta de 50 ani, ca procedura de screening. Poate asigura un diagnostic precoce ceea ce sta la baza unui tratament in stadii incipiente adecvat pentru vindecare.

Cancerul colo-rectal evolueaza mult timp asimptomatic. Doar cind tumora a devenit mare duce la aparitia de simptome, cele mai frecvente fiind tulburarile de tranzit intestinal: cancerele situate in colonul drept determina cel mai frecvent accelerarea tranzitului, in timp ce cele situate in colonul stang se asociaza cu constipatie, sindrom subocluziv. In fazele avansate se poate evolua spre ocluzie intestinala caracterizata prin absenta tranzitului intestinal, dureri intense abdominale, situatie care reprezinta o urgenta chirurgicala.

Sangerarile locale pot fi microscopice si consecutiv se instaleaza anemia feripriva, clinic pacientul avand astenie fizica, oboseala, palpitatii, tegumente palide sau se poate manifesta prin sangerari in timpul scaunului cu sange proaspat sau cu cheaguri. Cancerele rectale dau mai frecvent sangerari la defecatie, cu sange la suprafata scaunului, proaspat, insotite de dureri (tenesme rectale) modificarea formei scaunului (scaun in panglica).

In faze avansate pacientul acuza inapetenta, scadere ponderala, oboseala. In cancerele colonului drept evolutia asimptomatica poate fi mai lunga, nu de putine ori pacientul observa prin autopalpare o formatiune in flancul drept al abdomenului.

Cind boala a diseminat in alte organe pot fi prezente simptome specific afectarii altor organe.

Pacientul se prezinta la medical de familie cu simptomatologia sus amintita.

Evaluarea analizelor de laborator poate releva prezenta anemiei feriprive, cresterea testelor de inflamatie (VSH).

Pentru tulburarile de transit intestinal de obicei pacientul este indrumat la specialistul gastro-enterolog.

Colonoscopia este investigatia mandatorie de stabilire a diagnosticului si uneori a tratamentului polipilor intestinali. Aceasta metoda evalueaza mucoasa intregului colon, decelarea unei formatiuni tumorale este urmata de prelevarea de material biopsic.

Examenul histo-patologic confirma malignitatea si stabileste tipul de tumora intestinala.

Majoritatea tumorilor maligne colo-rectale sunt adenocarcinoame (95%), mai rar sunt tumori carcinoide, tumori stromale, sarcoame sau limfoame.

Ulterior sunt necesare evaluari pentru extensia bolii ce stau la baza stabilirii planului de tratament.

Tomografia computerizata cu substanta de contrast si in anumite cazuri Rezonanta Magnetica Nucleara stabilesc dimensiunile formatiunii tumorale, raporturile de vecinatate, prezenta sau absenta adenopatiilor loco-regionale sau a metastazelor.

In cancerele rectale echografia transrectala aduce informatii utile stadializarii preterapeutice.

Markerii tumorali  CEA sau CA19.9 sunt utile mai putin pentru diagnostic dar mai mult pentru monitorizare si aprecierea raspunsului la tratament.

Testarea genetica: determinarea statusului genelor NRAS, KRAS sunt utile pentru precizarea profilului genetic al celulei tumorale necesar in stabilirea strategiei terapeutice in stadia avansate sau metastazate. Alaturi de statusul RAS, determinarea BRAF 600, a MSI (Instabilitatea Microsatelitara) si MMR (Universal mismatch repair) sunt valoroase la un pacient nou diagnosticat in stabilirea componentei de risc ereditar familial.

Cum te ajutăm

Cu siguranță ai experimentat măcar o dată așteptarea de până la câteva săptămâni pentru a putea discuta cu un anumit doctor, doar pentru ca în ziua respectivă să bați din picior alte câteva ore până vei fi reușit să îl întâlnești preț de cel mai probabil doar 15 minute.

Concierge-ul Medical este destinat celor care înțeleg ce înseamnă un diagnostic corect obținut încă de la început, medicină la standarde internaționale și necesitatea efectuării pașilor corecți încă de la primele semne ale unei afecțiuni astfel încât căile de tratament să aibă o eficiență de 100%.

Circuitul Pacientului

Clinici și Medici

Harta Placeholder
Harta

Articole Relaționate

Mituri despre cancer

Concepțiile greșite cu privire la cauzele cancerului vă pot face să vă îngrijorați inutil. Înainte de a vă panica, haideți să aruncăm împreună o privire asupra faptelor, cu ajutorul specialiștilor Clinicii Mayo (Rochester, Minnesota, SUA).   Mit: Antiperspirantele sau deodorantele pot cauza cancer de sân. Fapt: Nu există dovezi concludente care să...

Terapia Adjuvantă

După intervenția chirurgicală și extragerea tumorii, pentru a reduce riscul recidivei se administrează terapia adjuvantă. Iată câteva repere, furnizate de către specialiștilor Clinicii Mayo (Rochester, Minnesota, SUA), care vă pot ajuta să vă decideți care ar fi cea mai potrivită formă de terapie adjuvantă pentru dumneavoastră: Tratamente utilizate ca terapii adjuvate ...

Prevenirea cancerului

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, între 30-50% din toate cazurile de cancer sunt prevenibile. De altfel, prevenirea este considerată cea mai eficientă strategie pe termen lung pentru controlul cancerului. Iată factorii de risc pe care ar trebui să-i ocolim pentru a preveni cancerul:   Tutunul La nivel mondial, consumul de tutun este cel...

Impactul diagnosticului de cancer asupra psihicului

Există momente rare, de cotitură, care te însoțesc apoi întreaga viață, chiar și atunci când alte aminitiri din aceiași perioadă sunt de mult stinse. Am avut un astfel de moment în noiembrie, 2018, când doctorul m-a chemat în biroul său să îmi spună căî am fost diagnosticată cu cancer. Întreaga...

Open chat