Cancerul gastric reprezinta malignitatea stomacului cu punct de plecare mucoasa gastrica si are o incidenta crescuta, in lume fiind a patra cauza intre toate malignitatile si o rata de mortalitate crescuta.
Este mai frecvent la populatia din tarile asiatice (in special Asia de Est) precum si in Europa de Est, iar principalii factori de risc sunt cei alimentari. Incidenta bolii pe glob este in scadere, presupunandu-se ca schimbarea stilului de alimentatie este principalul factor determinant al acestei scaderi si anume schimbarea stilului de preparare a alimentelor de la alimente afumate, sarate, conservate chimic catre alimentele conservate prin refrigerare. Si in Romania se constata acest trend descendent de scadere a incidentei, fara a se putea stabili cu certitudine o cauza evidenta. In ceea ce priveste incidenta intre sexe, raportul este de 2:1 in favoarea barbatilor, iar varsta incidentei maxime este decada a sasea de viata.
Dintre factorii etiologici implicate in etiologia cancerului gastric fac parte:
1. Alimentatia bogata in conservanti chimici, preparata prin afumare la cald sau la rece, sarare excesiva, muraturi este factor de risc, in timp ce alimentatia bogata in fructe si legume proaspete este un factor protector.
2. Fumatul este un factor implicat in aparitia cancerului gastric.
3. Sindroame sau afectiuni de tipul sindromul Peutz Jeghers, cancerul colorectal nonpolipozic ereditar, polipoza adenomatoasă familială reprezintă predispoziții pentru dezvoltarea cancerului gastric.
4. Persoanele cu grupa de sânge A prezintă un risc ridicat pentru cancer gastric, din motive necunoscute.
5. Un factor foarte discutat este infectia cu Helicobacter pylori. Se presupune ca prezenta acestuia antreneaza o inflamatie cronica a mucoasei gastrice ce are drept consecinta distrugerea celulelor normale care conduce la schimbarea pH-ului. Prin urmare, celulele pot suferii anomalii atrofice initial ce pot progresa spre o neoplazie.
6. Anemia Biermer caracterizata prin absenta facorului intrinsic necesar absorbtiei intestinale a vitaminei B12 se asociaza cu atrofie gastrica ce in timp poate conduce la dezvoltarea unui cancer gastric. Orice rezectie importanta din stomac pentru afectiuni benigne poate duce la scaderea mediului acid gastric care in timp poate duce la dezvoltarea neoplasmului gastric.
7. Au fost identificate numeroase modificari genetice la pacientii diagnosticati cu acest cancer: mutaţii în gena p53, instabilitatea microsateliţilor, supraexpresia genei COX-2, deleţii la nivelul cromosomilor 5q (APC, MCC), 17p (p53) şi 18q (DCC); activarea genelor ras şi c-myc
Majoritatea cancerelor gastrice sunt adenocarcinoame, mai rar pot fi limfoame, sarcoma, carcinoame scuamoase, tumori stromale GIST.

Procesul de dezvoltarea a unui cancer gastric (carcinogeneza) reprezintă un proces multifactorial ce se desfăşoară în mai multe etape precursore. In cazul adenocarcinoamelor de tip intestinal aceste etape sunt: gastrita non-atrofică, gastrita atrofică multifocală, metaplazia intestinală, şi în final displazia mucoasei gastrice. Astfel, metaplazia intestinală reprezintă o etapă într-un proces îndelungat. În contrast, tipul difuz al adenocarcinoamelor gastrice nu se asociază în mod curent, cu aceste modificări de tip metaplazie intestinala şi se asociază de regulă, cu o îngroşare difuză a peretelui gastric, cu modificari displazice disseminate multifocal.

De obicei aparitia celulelor tumorale este multifocala, in timp zona displazica se mareste devine o formatiune tumorala sau se mareste difuz cuprinzand suprafata mai mare din peretele gastric. Cresterea se face in suprafata dar si in profunzime, invadand toate straturile peretelui gastric. Pe masura ce creste depaseste seroasa gastrica si se extinde la organele de vecimatate (pancreas, mezocolon transvers, pedicul hepatic, splina). Din momentul patrunderii in submucoasa, celulele tumorale au acces la vasele de sange si limfatice, aceste doua cai sunt cele prin care se produce diseminarea celulelor tumorale in alte organe, la distanta de tumora primara si ducand la aparitia de metastaze. Cel mai frecvent cancerul gastric evolueaza pe cale limfatica in ganglionii loco-regionali sau la distanta pe cale sanguina. Cel mai frecvent metastazeaza in ganglionii limfatici, ficat si pulmon dar orice organ anatomic poate fi sediul unei metastaze.

Cancerul gastric de cele mai multe ori este diagnosticat in faze avansate de boala si supravietuirea este destul de mica in aceste situatii. Sanse de vindecare sunt doar in stadii incipient diagnosticate. Acest fapt se datoreaza evolutiei mult timp fara simptome specifice si nici chiar evidente. Cei mai multi pacienti se prezinta cu scadere in greutate aparent nejustificata insotita de astenie fizica si scaderea apetitului. Frecvent bolnavii descriu o scadere preferentiala a poftei de mancare (in special pentru carne).
Anemia, astenia fizica si scaderea ponderala sunt prezente la aproape toti pacientii.
In alte situatii pacientii descriu simptome asemanatoare unui ulcer gastric: senzatie de plenitudine postprandial, jena dureroasa in epigastru, discomfort in etajul superior al abdomenului, inapetenta. Uneori pot fi prezente greturi sau varsaturi postprandial cu alimente nedigerate.
In cazul tumorilor situate la jonctiunea cu esofagul pot fi prezente senzatia de dificultate la inghitire. Tumorile situate la capatul distal al stomacului pot determina o stenoza pilorica functionala sau prin invazie directa cu fenomene de greturi si varsaturi.

In alte situatii hematemeza (varsaturi cu sange) poate fi prezenta. Este determinate de erodarea vaselor de sange din stomac in urma cresterii masei tumorale. Alteori sangerarea este lenta, neexteriorizata sub forma de varsatura. In acest caz sangele trece lent prin tubul digestiv si este digerat astfel ca scaunul poate avea intermitent aspect negricios, de “zat de cafea”.

In stadiile avansate, cand tumora a determinat diseminarea la distanta pot aparea semne si simptome specifice metstazelor, cum ar fi marirea de volum a abdomenului in carcinomatoza peritoneala, edeme ale membrelor inferioare, topirea maselor musculare, sindrom emetic sever in metastazele hepatice. Insuficienta hepatica din metastazele hepatice are evolutie rapida si nespecifica.
Extensia in caile limfatice la distanta de stomac poate determina palparea ganglionilor supraclavicular si axillar stang sau chiar palparea de noduli periombilicali.
Metastazele pulmonare pot determina asocierea de simptomatologie respiratorii.

De cele mai multe ori simptomatologia fiind nespecifica, pacientul se adreseaza medicului de famile care in urma unor investigatii obisnuite poate orienta diagnosticul spre o patologie gastrica sau digestiva. Ulterior pacientul este indrumat catre un serviciu de gastro-enterologie unde se va stabili diagnosticul pozitiv.
Decizia de tratament se ia in echipa multidisciplinara: oncolog medical, gastroenterology, chirurg oncolog, radioterapeut.

a.  CONFIRMARE

Investigatia principala in stabilirea diagnosticului de cancer gastric este Endoscopia Digestiva Superioara EDS) sau gastroscopia. Aceasta presupune vizualizarea interiorului stomacului dupa introducerea endoscopului in stomac. Poate aduce informatii utile despre extensia bolii la peretele gastric, tipul macroscopic al tumorii (ulcerata, vegetanta, infiltrativa sau mixta). Daca se completeaza cu echoendoscopia gastrica se pot face aprecieri asupra profunzimii invaziei tumorale si asupra starii ganglionilor limfatici adiacenti peretelui gastric.
O etapa importanta este prelevarea de tesut tumoral pentru examen histo-patologic. Acesta confirma diagnosticul de malignitate si poate aduce informatii despre prognostic in functie de caracteristicile anatomo-patologice.
Examenul imuno-histochimic este util in situatii in care diagnosticul nu este cert iar determinarea statusului HER 2 este utila pentru abordarea terapeutica.

b. EXTENSIA BOLII (stadiu)

Dupa stabilirea diagnosticului de cancer gastric trebuie sa determinam cat de extinsa este boala si aceasta o facem prin evaluari imagistice: tomografia computerizata torace, abdomen si pelvis evalueaza daca boala este localizata doar la nivelul stomacului sau este extinsa la ganglionii loco-regionali si la distanta, sau in alte organe ale corpului.
PET sau tomografia cu emisie de pozitroni este foarte utila in aprecierea extensiei bolii si in evaluarea preoperatorie a pacientului.
Incestigatia radiografica cu bariu si-a pierdut azi din utilitate, celelalte investigatii devenind mult mai utile prin performanta lor.
Sigur evaluarea de laborator nu este de neglijat, poate aduce informatii despre functionalitatea organelor importante (ficat, rinichi). Markerii biochimici tumorali ce se pot pozitiva in cancerul gastric sunt CA 72.4 si CEA. Dar rata lor de specificitate este destul de mica. De aceea ei sunt mai utili in aprecierea evolutiei bolii in dinamica in situatia in care au fost crescuti la inceput sau in aprecierea raspundului la tratament.

Cum te ajutăm

Cu siguranță ai experimentat măcar o dată așteptarea de până la câteva săptămâni pentru a putea discuta cu un anumit doctor, doar pentru ca în ziua respectivă să bați din picior alte câteva ore până vei fi reușit să îl întâlnești preț de cel mai probabil doar 15 minute.

Concierge-ul Medical este destinat celor care înțeleg ce înseamnă un diagnostic corect obținut încă de la început, medicină la standarde internaționale și necesitatea efectuării pașilor corecți încă de la primele semne ale unei afecțiuni astfel încât căile de tratament să aibă o eficiență de 100%.

Circuitul Pacientului

Clinici și Medici

Harta Placeholder
Harta

Articole Relaționate

Mituri despre cancer

Concepțiile greșite cu privire la cauzele cancerului vă pot face să vă îngrijorați inutil. Înainte de a vă panica, haideți să aruncăm împreună o privire asupra faptelor, cu ajutorul specialiștilor Clinicii Mayo (Rochester, Minnesota, SUA).   Mit: Antiperspirantele sau deodorantele pot cauza cancer de sân. Fapt: Nu există dovezi concludente care să...

Terapia Adjuvantă

După intervenția chirurgicală și extragerea tumorii, pentru a reduce riscul recidivei se administrează terapia adjuvantă. Iată câteva repere, furnizate de către specialiștilor Clinicii Mayo (Rochester, Minnesota, SUA), care vă pot ajuta să vă decideți care ar fi cea mai potrivită formă de terapie adjuvantă pentru dumneavoastră: Tratamente utilizate ca terapii adjuvate ...

Prevenirea cancerului

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, între 30-50% din toate cazurile de cancer sunt prevenibile. De altfel, prevenirea este considerată cea mai eficientă strategie pe termen lung pentru controlul cancerului. Iată factorii de risc pe care ar trebui să-i ocolim pentru a preveni cancerul:   Tutunul La nivel mondial, consumul de tutun este cel...

Impactul diagnosticului de cancer asupra psihicului

Există momente rare, de cotitură, care te însoțesc apoi întreaga viață, chiar și atunci când alte aminitiri din aceiași perioadă sunt de mult stinse. Am avut un astfel de moment în noiembrie, 2018, când doctorul m-a chemat în biroul său să îmi spună căî am fost diagnosticată cu cancer. Întreaga...

Open chat