Screeningul cancerului colorectal: linii directoare, opțiuni și riscuri

           De James Roland

Cancerul colorectal este cel de-al treilea cel mai frecvent diagnosticat tip de cancer în Statele Unite ale Americii, dar dacă se efectuează screeninguri în timp util, este, de asemenea, unul dintre cele mai prevenibile, potrivit American Cancer Society (Societatea Americană de Cancer/ACS). Un screening poate detecta de obicei polipi precanceroși, iar aceștia pot fi îndepărtați în timpul unei colonoscopii cu mult înainte de a deveni maligni.

          Ce este cancerul colorectal?

Conform ACS, cancerul este o creștere anormală a celulelor care invadează țesutul sănătos. Celulele canceroase pot forma tumori în zonele de origine și se pot răspândi în alte părți ale corpului. Cancerul colorectal începe de obicei ca un polip în peretele colonului sau rectului. În funcție de locul respectiv, acesta poate fi numit cancer de colon sau cancer de rect.
Polipii pot avea formă de bec sau pot fi plați. Nu toți polipii devin canceroși, dar anumite tipuri sunt mai susceptibile să se transforme în cancer. Există două tipuri principale de polipi colorectali, conform ACS:
• Polipi hiperplastici și polipi inflamatori – sunt mai frecvenți și de obicei nu sunt precanceroși;
• Polipii adenomatoși (adenoame) – se formează mai rar, dar sunt considerați precanceroși, pentru că uneori pot să devină cancer.

Nu există o cauză specifică a cancerului colorectal, dar există factori de risc pentru dezvoltarea bolii. Unul dintre principalii factori de risc este genetica; persoanele cu istoric familial de cancer colorectal au mai multe șanse să aibă polipi și cancer decât persoanele care nu au antecedente familiale ale afecțiunii, potrivit Clinicii Mayo. Două afecțiuni genetice sunt, de asemenea, asociate cu un risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal: polipoza adenomatoasă familială și sindromul Lynch.

Dieta și stilul de viață pot juca, de asemenea, un rol. Dietele occidentale care conțin prea multă carne roșie și grăsimi saturate pot crește riscul de cancer colorectal, după cum afirmă dr. Mark Friedman, gastroenterolog la Moffitt Cancer Center din Tampa, Florida. În țări precum Japonia, unde dieta standard nu include atât de multă carne roșie, riscul de cancer de colon este mai mic, potrivit World Cancer Research Fund International.
Riscul de a dezvolta cancer colorectal pentru persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 49 de ani este aproximativ același ca și pentru persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 54 de ani, potrivit cercetărilor realizate de American Cancer Society, care obișnuia să recomande screening-uri începând de la 50 de ani.

Mărimea și numărul de polipi pot indica, de asemenea, o probabilitate mai mare de dezvoltare a cancerului. Dacă se găsește un polip mai mare de 1 centimetru sau dacă se găsesc mai mult de doi polipi, șansele de cancer colorectal sunt mai mari, conform American Cancer Society. De asemenea, atunci când este scos un polip, dacă interiorul polipului sau „căptușeala” colonului sau a rectului dezvăluie displazie – o colecție de celule care arată anormal, dar nu ca celulele canceroase – starea este considerată precanceroasă.

           Când ar trebui să faci un control (screening)?

În iunie 2018, ACS și-a schimbat metodologia pentru depistarea cancerului colorectal. Anterior, societatea a recomandat persoanelor să fie supuse primul screening la vârsta de 50 de ani, dar ACS sugerează acum că persoanele cu un risc mediu de cancer colorectal să facă primul screening la 45 de ani.
Riscul de dezvoltare a unui cancer colorectal este de aproximativ 1 din 22 – pentru bărbați și de aproximativ 1 din 24 – pentru femei.

Opțiuni de screening
Colonoscopia

Cea mai bună modalitate de a găsi și elimina polipii este cu ajutorul unei colonoscopii, a spus Friedman.
ACS recomandă persoanelor începând cu vârsta 45 de ani să efectueze o colonoscopie o dată la 10 ani. Cu toate acestea, factori precum istoricul familial de cancer de colon sau descoperirea de polipi precanceroși în scanările anterioare pot determina medicul dumneavoastră să recomande screeninguri mai frecvente, cum ar fi la fiecare 3 sau 5 ani.

Colonoscopia virtuală (colono-CT)

În locul unei colonoscopii standard, unii oameni optează pentru o “colonoscopie virtuală”, tomografie computerizată (CT). Spre deosebire de o colonoscopie tradițională, care implică de obicei o sedare ușoară sau profundă, o colono-CT nu necesită anestezie și durează mai puțin.
Una dintre diferențele principale dintre cele două metode este că o colono CT este o procedură noninvazivă. În timpul unei colonoscopii, un medic introduce un tub lung, subțire, flexibil (numit cateter)

în rect și colon. La capătul cateterului se află o cameră minusculă numită colonoscop, care oferă medicului o vedere detaliată a „căptușelii” rectului și a colonului. De asemenea, colonoscopul poate elimina majoritatea tipurilor de polipi pe care îi descoperă. Cu colono-CT un medic folosește un tip special de echipamente cu raze X pentru a obține imagini ale colonului și rectului din afara corpului. Această colonoscopie virtuală nu este la fel de eficientă în localizarea tuturor tipurilor de polipi, este de părere Friedman. Iar dacă se găsesc polipi, va fi necesară o colonoscopie standard pentru a le elimina.

Teste din scaun

Colonoscopia nu este singura modalitate de screening disponibilă. Există și teste efectuate asupra probelor din scaun, pe care pacientul le pune la dispoziție pentru analize.
Deși este o soluție potrivită pentru anumite persoane, sunt câteva dezavantaje. Unele teste de acest gen detectează doar sânge în scaun, dar polipii și cancerele nu sângerează întotdeauna. Ca și în cazul colono-CT, dacă testul este pozitiv pentru markeri ai bolii, atunci este recomandată o colonoscopie pentru a identifica și îndepărta polipii.
Totuși, persoanele fragile fizic sau care nu tolerează bine sedarea pot fi sfătuite să aducă proble de scaun sau să efectueze colono-CT.

Limite de vârstă

Recomandările anterioare nu se refereau la o oportunitatea efectuării colonoscopiei de către persoanele în vârstă. Noile linii directoare trasate de ACS recomandă efectuarea screeningului până la 75 de ani. Pentru persoanele între 76 și 85 de ani, oportunitatea depinde de la caz la caz. Unele aspecte care trebuie avute în vedere sunt:
• Preferința individului
• Speranța de viață
• Starea generală de sănătate și manifestarea unor boli
• Istoricul screening-urilor
Ca și în cazul altor probleme de sănătate, riscul de cancer colorectal crește odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele peste 75 de ani au de multe ori alte boli (co-morbidități); când se întâmplă acest lucru, ar putea fi rezonabil să nu mai fie efectuat screeningul.

În același timp, unele persoane ar putea beneficia de efectuarea screeningului colorectal înainte de a împlini 45 de ani. Un istoric familial de cancer colorectal și manifestarea unor alți factori de risc, precum obezitatea, sunt aspecte care conduc spre o astfel de necesitate.

Riscuri

Colonoscopia are unele potențiale pericole. Cea mai importantă este sângerarea, de obicei asociată cu îndepărtarea unui polip sau perforarea „căptușelii” rectului sau colonului, leziuni care sunt de obicei minore și pot fi tratate la momentul respectiv (conform Societății Americane pentru Endoscopie Gastrintestinală).
Din nou, vârsta pacientului determină dacă riscurile asociate colonoscopiei cântăresc mai mult decât beneficiile.

Ca toate procedurile medicale în acre se realizează anestezie, colonoscopia are riscuri foarte reduse de complicații cardiace sau respiratorii.
Deși colonoscopiile sunt în general sigure și bine tolerate, sunt percepute ca neplăcute din cauza pregătirilor care trebuie efectuate. Acestea se referă de obicei la dietă cu lichide în ziua precedentă și consumarea unui puternic laxativ în noaptea dinainte pentru a curăța colonul și a face vizibili pereții și polipii în timpul procedurii.
Cu toate acestea, oamenii nu are trebui să renunțe la scanare, care este nedureroasă (pacientul doarme în timpul acesteia) și are putea să le salveze viața.

Cele de mai sus reprezintă extrase din articolul cu același nume postat la 18.08.2018 pe https://www.livescience.com/63373-colorectal-cancer-screening.html

(Accesat la 06.04.2020).

* James Roland are o diplomă de jurnalism de la Universitatea din Oregon. El a petrecut aproape 20 de ani ca reporter de ziar, acoperind problematici precum mediul, politica și educația, înainte de a se concentra în principal pe sănătate, medicină și știință.

Open chat