Cancerul colului uterin

Principalul agent etiologic al acestui cancer este Virusul Papilloma Uman (HPV), care infecteaza mucoasa genitala la puţin timp după debutul activităţii sexuale.

Infecţiile persistente cu HPV pot determina modificări morfopatologice la nivelul colului, care să evolueze spre malignitate. Sunt un grup de virusuri ce se transmit prin contact sexual.

Tulpinile din subtipurile 16 şi 18 sunt responsabile pentru aproximativ 70% dintre cazurile de displazii cervicale de grad înalt (CIN2 şi CIN3), cazurile de adenocarcinom de col uterin la femeile tinere.

Cancerul de col uterin se află pe locul 4 ca localizare neoplazică la femei şi pe locul 2 la femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani. 85% din cazuri apar în ţările în curs de dezvoltare, fără programe populaţionale adecvate de screening

Screeningul cancerului colului uterin este foarte important si datorita programelor de screening la nivel national, multe tari au reusit sa scada marcat incidenta acestui cancer.

Citologia exfoliativa sau examenul Babes-Papanicolaou este metoda de screening recomandata avand si specificitate si sensibilitate foarte mari, un cost redus si este neinvaziva, usor de realizat. Se poate face conventional prin folosirea unei mici “periute” care detaseaza celule de pe suprafata colului uterin care se examineaza la microscop sau se poate face pe baza de lichid unde specimenul este introdus într-o soluţie conservantă, centrifugată sau trecută printr-un filtru la presiune negativă, pentru colectarea celulelor.

Testele moleculare in vederea determinarii ADN-ului HPV sunt foarte sensibile dar nu au o mare specificitate. Aceasta se face prin reactie de polimerizare in lant (PCR) sau teste de hibridizare a acizilor nucleici si sunt utile mai ales in situatiile cu citologie echivoca sau pentru urmarirea in timp a infectiei virale.

Examinarea citologica la o femeie asimptomatica prin test de screening este foarte utila in diagnosticul precoce. Clasificarea modificarilor evidentiate la acest examen se face standard prin Sistemul Bethesda (TBS) şi Papanicolau.
In cazul depistarii unor anomalii cervicale la examenul citologic se impune examinarea colposcopica. In cazul in care si colposcopia este negativa se impune un curetaj biopsic etajat. In cazul in care si acesta este negativ se recurge la conizatie care este o metoda prin care se extrage un fragment mai mare din colul uterin.
Colposcopia este o metoda care este efectuata de catre medicul ginecolog si permite vizualizarea exocervixului pina la jonctiunea cu endocervixul. Vizualizarea anomaliei la examenul colposcopic este urmata de recoltarea de fragment tisular prin biopsie si examinarea

Examinarea imagistica: Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este metoda de electie pentru vizualizara imagistica a pelvisului, oferind informatii utile pentru tumora si ganglionii juxta-regionali. Examinarea Computer Tomografica este de asemenea utila si include si examinarea completa a abdomenului si toracelui pentru determinarea estensiei la distanta a bolii.
Examene de laborator – apreciaza functionalitatea organelor (rinichi, ficat); SCC (marker biochimic pentru carcinomul scuamos) poate fi util in monitorizarea afectiunii ulterior tratamentului.
Alte investigatii sunt necesare pentru a vedea extensia loco-regionala a bolii si la distanta. Dintre acestea fac parte:

• Cistoscopia – examineaza interiorul vezicii urinare, determinand raporturile tumorale cu peretele vezicii urinare. Urografia poate aduce informatii despre functionalitatea rinichilor si a ureterelor.