Principalul agent etiologic al acestui cancer este Virusul Papilloma Uman (HPV), care infecteaza mucoasa genitala la puţin timp după debutul activităţii sexuale.

Infecţiile persistente cu HPV pot determina modificări morfopatologice la nivelul colului, care să evolueze spre malignitate. Sunt un grup de virusuri ce se transmit prin contact sexual.

Tulpinile din subtipurile 16 şi 18 sunt responsabile pentru aproximativ 70% dintre cazurile de displazii cervicale de grad înalt (CIN2 şi CIN3), cazurile de adenocarcinom de col uterin la femeile tinere.

Cancerul de col uterin se află pe locul 4 ca localizare neoplazică la femei şi pe locul 2 la femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani. 85% din cazuri apar în ţările în curs de dezvoltare, fără programe populaţionale adecvate de screening

Alte cauze ale cancerului colului uterin includ:

  • – Fumatul – numerosi agenti chimici din fumul de tutun cresc incidenta de doua ori a acestui cancer la femeile fumatoare fata de cele nefumatoare.
  • – Medicamentele imuno-supresoase cresc riscul de cancer al colului uterin. Contraceptivele orale folosite timp de mai mult de cinci ani cresc riscul de două ori.
  • – Multiparitatea (nasterile a mai multi copii) prezintă un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin spre deosebire de femeile care nu au deloc copii.
  • – Comportamentul sexual – Multipli parteneri sexuali cresc riscul unei femei de a dezvolta un cancer al colului uterin. Se pare insa ca acest fapt este legat de riscul mai mare de infectie persistenta cu HPV; debutul precoce al vietii sexuale, de asemenea, este asociat cu un risc crescut.
  • – Statutul socio-economic precar este asociat cu un risc crescut de a dezvolta un cancer al colului uterin. Este stiut faptul ca in tari cu nivel redus de trai incidenta acestei boli este ridicata.
  • – Antecedentele heredo-colaterale (mama, fiica sau rude de grad I diagnosticate cu un cancer al colului uterin) cresc riscul.

Screeningul cancerului colului uterin este foarte important si datorita programelor de screening la nivel national, multe tari au reusit sa scada marcat incidenta acestui cancer.

Citologia exfoliativa sau examenul Babes-Papanicolaou este metoda de screening recomandata avand si specificitate si sensibilitate foarte mari, un cost redus si este neinvaziva, usor de realizat. Se poate face conventional prin folosirea unei mici “periute” care detaseaza celule de pe suprafata colului uterin care se examineaza la microscop sau se poate face pe baza de lichid unde specimenul este introdus într-o soluţie conservantă, centrifugată sau trecută printr-un filtru la presiune negativă, pentru colectarea celulelor.

Testele moleculare in vederea determinarii ADN-ului HPV sunt foarte sensibile dar nu au o mare specificitate. Aceasta se face prin reactie de polimerizare in lant (PCR) sau teste de hibridizare a acizilor nucleici si sunt utile mai ales in situatiile cu citologie echivoca sau pentru urmarirea in timp a infectiei virale.

Societatile medicale europene recomandă în prezent testul Papanicolau la fiecare 3-5 ani, cu începere de la vârsta de 25 de ani şi sistare la 65 de ani. Testarea HPV este utilizată în triajul leziunilor borderline, în supravegherea post-neoplazie cervicală intraepitelială, dar se poate folosi şi în screening-ul primar, urmat de testarea citologică a femeilor HPV pozitive Cancerul colului uterin poate fi prevenit in 80% din cazuri prin masuri de preventie.

Preventia primara urmareste depistarea in faze incipiente a leziunilor precanceroase prin teste de screening si prin vaccinare. Aplicate împreună, vaccinarea și screening-ul reprezintă strategia de protecție împotriva cancerului de col uterin.

Debutul modificarilor celulare care pot evolua spre cancer se poate face la nivelul exocolului sau endocolului. Aceste anomalii numite displazii pot avea o evolutie lunga (8-9 ani) de cele mai multe ori trecand prin grade diferite de CIN (neoplazie intraepiteliala a colului) pana cand se transforma in celule net tumorale. Aspectul este initial de carcinom in situ, adica un carcinom strict localizat la nivelul mucoasei, in suprafata. Ulterior celulele tumorale vor strabate membrana bazala si ajung in tesutul conjunctiv subjacent, carcinomul devenind invaziv. In acest moment celulele tumorale pot avea acces la vasele de sange si limfa. Cresterea tumorala se face local, din aproape in aproape tumora invadand intreg colul uterin si se extinde la organele adiacente. Astfel, cresterea se poate extinde spre corpul uterului, spre vagin, spre parametre, spre vezica urinara si rect. Invazia limfatica determina afectarea ganglionilor pelvini si apoi lombo-aortici iar diseminarea pe cale sanguina poate afecta organe precum plamanul si ficatul. Cel mai frecvent evolutia unui cancer netratat este local la nivelul pelvisului, ducand la invazia sau obstructia cailor urinare cu instalarea insuficientei renale.

Principalii factori de prognostic sunt: stadiul, invazia ganglionară pelvină şi para-aortică, tipul histologic şi gradul de malignitate, invazia vasculară şi limfatică. Cancerul de col uterin are în general un prognostic bun, in stadiile mici de boala vorbim de vindecare in urma tratamentului.
Forma histologica cea mai frecventa a cancerului de col uterin este carcinomul scuamos (spinocelular) care are ca punct de plecare epiteliul exocolului si mai putin frecvent adenocarcinomul care are ca punct de plecare endocolul.

  • In cele mai multe cazuri evolutia bolii in stadiile incipiente este silentioasa, simptomele aparand in momentul in care tumora este deja extinsa local. Sangerarile nespecifice, in postmenopauza sau intre cicluri sau la contact sexual sunt frecvente. Alteori bolnava acuza o secretie vaginala (leucoree) persistenta, uneori cu striuri de sange. Discomfortul sau durerea la contactul sexual (dispareunia) poate fi singurul simptom al unei femei tinere.
  • In faze avansate, cand tumora invadeaza organele de vecinatate si ganglionii limfatici loco-regionali pot aparea dureri pelvine, lombare, tulburari de mictiune, sangerari rectale, edeme ale membrelor inferioare de cele mai multe ori unilateral secundare fenomenelor de compresiune extrinseca prin blocuri adenopatice.

Optim este ca orice femeie sa efectueze dupa 18 ani examenul citologic vginal inaintea aparitiei oricarei simptomatologii. Orice anomalie aparuta va fi gestionata de catre medicul ginecolog. La femeile simptomatice se impune examinarea de catre un medic ginecolog. Dupa stabilirea diagnosticului, tratamentul se face in echipa multidisciplinara.

Examinarea citologica la o femeie asimptomatica prin test de screening este foarte utila in diagnosticul precoce. Clasificarea modificarilor evidentiate la acest examen se face standard prin Sistemul Bethesda (TBS) şi Papanicolau.
In cazul depistarii unor anomalii cervicale la examenul citologic se impune examinarea colposcopica. In cazul in care si colposcopia este negativa se impune un curetaj biopsic etajat. In cazul in care si acesta este negativ se recurge la conizatie care este o metoda prin care se extrage un fragment mai mare din colul uterin.
Colposcopia este o metoda care este efectuata de catre medicul ginecolog si permite vizualizarea exocervixului pina la jonctiunea cu endocervixul. Vizualizarea anomaliei la examenul colposcopic este urmata de recoltarea de fragment tisular prin biopsie si examinarea

microscopica a acestuia. La unele paciente, la care leziunea debuteaza la nivel endocervical colposcopia nu este suficienta. In acest caz este necesar curetajul biopsic, urmat de examinarea microscopica a fragmentelor tisulare.

Conizatia colului uterin este definita prin excizia unui segment in forma de con sau a unei margini cilindrice din colul uterin, respectiv regiunea care include zona de jonctiune sau o portiune din canalul endocervical. Procedura este folosita in diagnosticul definitiv al leziunilor scuamoase sau glandulare intraepiteliale, pentru a exclude carcinoamele microinvazive si pentru terapia conservatoare a neoplaziei cervicale intraepiteliale.

Examenul ginecologic presupune vizualizarea si palparea organelor genitale si include examenul cu valvele, tuseul vaginal si rectal. Este necesar sa fie efectuat de doi examinatori iar ghidurile recomanda folosirea anesteziei generale care aduce beneficiul relaxarii musculaturii locale.

Biopsia este metoda de confirmare a diagnosticului de malignitate si absolut obligatoriu. Consta in recoltarea de fragment tumoral tisular ce va fi examinat la microscop. Examenul histopatologic este cel care confirma diagnosticul. De cele mai multe ori acesta este cert, in putine situatii fiind necesar examinarea imunohistochimica (IHC) pentru cazurile in care este dificil a stabili daca punctul de plecare este endocervixul sau mucoasa corpului uterin.

Examinarea imagistica: Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este metoda de electie pentru vizualizara imagistica a pelvisului, oferind informatii utile pentru tumora si ganglionii juxta-regionali. Examinarea Computer Tomografica este de asemenea utila si include si examinarea completa a abdomenului si toracelui pentru determinarea estensiei la distanta a bolii.
Examene de laborator – apreciaza functionalitatea organelor (rinichi, ficat); SCC (marker biochimic pentru carcinomul scuamos) poate fi util in monitorizarea afectiunii ulterior tratamentului.
Alte investigatii sunt necesare pentru a vedea extensia loco-regionala a bolii si la distanta. Dintre acestea fac parte:

  • Cistoscopia – examineaza interiorul vezicii urinare, determinand raporturile tumorale cu peretele vezicii urinare. Urografia poate aduce informatii despre functionalitatea rinichilor si a ureterelor.
  • Rectoscopia – determina raportul tumoral cu peretele rectal in cazul prezentei simptomatologiei rectale.

Cum te ajutăm

Cu siguranță ai experimentat măcar o dată așteptarea de până la câteva săptămâni pentru a putea discuta cu un anumit doctor, doar pentru ca în ziua respectivă să bați din picior alte câteva ore până vei fi reușit să îl întâlnești preț de cel mai probabil doar 15 minute.

Concierge-ul Medical este destinat celor care înțeleg ce înseamnă un diagnostic corect obținut încă de la început, medicină la standarde internaționale și necesitatea efectuării pașilor corecți încă de la primele semne ale unei afecțiuni astfel încât căile de tratament să aibă o eficiență de 100%.

Circuitul Pacientului

Clinici și Medici

Harta Placeholder
Harta

Articole Relaționate

Mituri despre cancer

Concepțiile greșite cu privire la cauzele cancerului vă pot face să vă îngrijorați inutil. Înainte de a vă panica, haideți să aruncăm împreună o privire asupra faptelor, cu ajutorul specialiștilor Clinicii Mayo (Rochester, Minnesota, SUA).   Mit: Antiperspirantele sau deodorantele pot cauza cancer de sân. Fapt: Nu există dovezi concludente care să...

Terapia Adjuvantă

După intervenția chirurgicală și extragerea tumorii, pentru a reduce riscul recidivei se administrează terapia adjuvantă. Iată câteva repere, furnizate de către specialiștilor Clinicii Mayo (Rochester, Minnesota, SUA), care vă pot ajuta să vă decideți care ar fi cea mai potrivită formă de terapie adjuvantă pentru dumneavoastră: Tratamente utilizate ca terapii adjuvate ...

Prevenirea cancerului

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, între 30-50% din toate cazurile de cancer sunt prevenibile. De altfel, prevenirea este considerată cea mai eficientă strategie pe termen lung pentru controlul cancerului. Iată factorii de risc pe care ar trebui să-i ocolim pentru a preveni cancerul:   Tutunul La nivel mondial, consumul de tutun este cel...

Impactul diagnosticului de cancer asupra psihicului

Există momente rare, de cotitură, care te însoțesc apoi întreaga viață, chiar și atunci când alte aminitiri din aceiași perioadă sunt de mult stinse. Am avut un astfel de moment în noiembrie, 2018, când doctorul m-a chemat în biroul său să îmi spună căî am fost diagnosticată cu cancer. Întreaga...

Open chat