Incidenta melanomului malign este in crestere foarte rapida, fiind cancerul cu incidenta care a crescut cel mai mult in ultimele 3-4 decenii.
Spre deosebire de alte malignitati in care varful de incidenta este la persoanele varstnice, melanomul malign este cel mai frecvent intre 50 si 60 ani. La varstele tinere este mai frecvent la femei iar pe masura inaintarii in varste devine mai frecvent la barbati, la 80 ani incidenta la barbati fiind dubla. Per ansamblu este a cincea cauza de malignitate la barbat si a patra la femeie.
Factorii etiologici care creeaza premiza dezvoltarii unui melanoma malign sunt:
1. Nevii displazici si sindromul nevilor displazici: Nevii sau alunitele numite nonacademic, sunt prezente pe pielea oricarui om insa nu toti
au proprietatea de a se transforma malign. Nevii displazici, fata de cei simpli sunt nevi de obicei ovalari, cu suprafata neregulata, cu variatii de culoare si diametru peste 5 mm. Se dezvolta frecvent pe zonele mai expuse la soare. Solitari au un risc mic de transformare maligna, insa in sindromul nevilor displazici (reprezentat de peste 50 nevi dispersati pe tot tegumentul) riscul creste si de 10 ori.
Riscul creste si mai mult daca unul sau mai multe rude de gradul unu sau doi au fost diagnosticate cu melanom. Aceasta combinatie este cunoscuta sub denumirea de sindrom familial al nevilor atipici. In acest caz aparitia melanomului malign se face la varste mai tinere, in jur de 30 ani.
2. Nevii melanocitari atipici. Majoritatea melanoamelor apar “de novo”. Nevii melanocitari atipici trebuie monitorizati la interval de 3-12 luni pentru a vedea transformarea lor precoce. Anumite caracteristici ale alunitelor sau pistruilor aparute la examinare sunt legate cu un risc crescut de malignizare, precum: o alunita aparuta la varsta peste 30 ani, marirea rapida in dimensiuni, modificarea culorii, a suprafetei.
In etiologia melanomului malign este demonstrat cu certitudine rolul expunerii la radiatiile ultraviolete si o predispozitie genetica. Anumite gene sunt implicate in aparitia melanomului. Melanomul malign familial este o afectiune mostenita in care au fost identificate doua gene CDKN2A si respectiv CDK4 si orice alterare a uneia dintre cele doua gene confera un risc crescut de aparitie a acestei afectiuni.
Factorii protectori in fata unui melanom malign sunt:
– Evitarea expunerii prelungite la soare si la ore nepotrivite.
– Folosirea cremelor solare cu factor de protective mare, in special pe zonele cu expunere mai mare ca timp la soare;
– Autoexaminarea cutanata si controlul la dermatolog ori de cate ori o alunita isi modifica aspectul;
– Folosirea de piese de vestimentatie de tipul palarii cu boruri mari, bluze cu maneci lungi;
– Evitarea solarului.
Simptomele si semnele unui melanoma au fost didactic sumarizate in algoritmul ABCDE:
- A. Asimetrie: forma unei jumatati a nevului nu este identica cu cealalta jumatate
- B. Borders – margini: marginile sunt neregulate, franjurate, cu prelungiri;
- C. Culoare: existea inegalitati , diferente de culoare intre diferite regiuni ale nevului;
- D. Diametru: peste 6 mm si modificari ale diametrului nevului in sensul cresterii acestuia;
- E. Evolutie/ Elevation: exista o evolutie in ceeace priveste caracterele de mai sus in decurs de cateva saptamani sau luni.
Orice leziune nou aparuta sau o modificare a unei leziuni cutanate obliga adresarea pacientului medicului dermatolog. Diagnosticul de obicei se efectueaza de catre medicul dermatolog dar ulterior echipa multidisciplinara formata din oncolog medical, chirurg de chirurgie plastica, genetician, anatomo-patolog, radioterapeut stabilesc investigatiile necesare extensiei bolii si deciziei terapeutice.
Examenul clinic este foarte util. Examinarea clinica a oricarui nev pigmentar poate releva modificari ale formei, dimensiunilor, suprafetei si culorii.Dermoscopia permite imbunatatitea probabilitatii diagnostice cu aproape 50% in plus fata de diagnosticul bazat doar pe aspectul macroscopic al leziunii si de asemenea sa reduca procentul de pacienti trimisi pentru biopsie.
Mapping-ul cutanat total (achizitia fotografica a tuturor leziunilor pigmentare de pe tegumente) impreuna cu dermoscopia digitala permit stocarea imaginilor macroscopice si dermoscopice pentru comparatie in decursul timpului. Se pot face comparari la interval 3-12 luni ale leziunilor cutanate care cresc probabilitatea de diagnostic si in acelasi timp reduc biopsiile care nu sunt necesare.
Examen biopsic – implica indepartarea chirurgicala a tumorii in totalitate cu margini de siguranta. Examenul histo-patologic confirma malignitatea si aduce informatii despre tipul melanomului malign, gradul invaziei in profunzimea dermului, estensia in suprafata, prezenta sau nu a zonelor de regresie, invazia vasculara.
Examenul imunohistochimic este necesar in multe situatii pentru confirmarea diagnosticului. Testarea genetica, determinarea genei BRAF, determinarea PD L1 sunt foarte importante pentru abordarea terapeutica.
Principalele tipuri histopatologice de melanom malign sunt:
- – Melanomul superficial- reprezinta 70% din melanoame, cresc radiar si in profunzime; poate avea nuante diferite de rosu, albastru, maro.
- – Melanomul nodular- reprezinta 15-20% din cazuri, si creste predominant in profunzime. Este mai agresiv, are culoare neagra cel mai des, creste foarte neregulat.
- – Melanomul lentigo malign –aproximativ 15% din totalula melanoamelor, creste frecvent ca o pata maro cu margini neregulate
Cum te ajutăm
Cu siguranță ai experimentat măcar o dată așteptarea de până la câteva săptămâni pentru a putea discuta cu un anumit doctor, doar pentru ca în ziua respectivă să bați din picior alte câteva ore până vei fi reușit să îl întâlnești preț de cel mai probabil doar 15 minute.
Concierge-ul Medical este destinat celor care înțeleg ce înseamnă un diagnostic corect obținut încă de la început, medicină la standarde internaționale și necesitatea efectuării pașilor corecți încă de la primele semne ale unei afecțiuni astfel încât căile de tratament să aibă o eficiență de 100%.
Circuitul Pacientului
Screening-ul
Diagnostic
Strategia terapeutică
Articole Relaționate
Mituri despre cancer
Concepțiile greșite cu privire la cauzele cancerului vă pot face să vă îngrijorați inutil. Înainte de a vă panica, haideți să aruncăm împreună o privire asupra faptelor, cu ajutorul specialiștilor Clinicii Mayo (Rochester, Minnesota, SUA). Mit: Antiperspirantele sau deodorantele pot cauza cancer de sân. Fapt: Nu există dovezi concludente care să lege...
Terapia Adjuvantă
După intervenția chirurgicală și extragerea tumorii, pentru a reduce riscul recidivei se administrează terapia adjuvantă. Iată câteva repere, furnizate de către specialiștilor Clinicii Mayo (Rochester, Minnesota, SUA), care vă pot ajuta să vă decideți care ar fi cea mai potrivită formă de terapie adjuvantă pentru dumneavoastră: Tratamente utilizate ca terapii adjuvate Chimioterapia...
Prevenirea cancerului
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, între 30-50% din toate cazurile de cancer sunt prevenibile. De altfel, prevenirea este considerată cea mai eficientă strategie pe termen lung pentru controlul cancerului. Iată factorii de risc pe care ar trebui să-i ocolim pentru a preveni cancerul: Tutunul La nivel mondial, consumul de tutun este cel mai...
Impactul diagnosticului de cancer asupra psihicului
Există momente rare, de cotitură, care te însoțesc apoi întreaga viață, chiar și atunci când alte aminitiri din aceiași perioadă sunt de mult stinse. Am avut un astfel de moment în noiembrie, 2018, când doctorul m-a chemat în biroul său să îmi spună căî am fost diagnosticată cu cancer. Întreaga mea...
